Epiphany

Dupa ce ieri am vorbit despre browsere web in mod text, azi e timpul pentru unul mai prietenos: Epiphany.

Epiphany mai degraba o interfata grafica (GUI) pentru motorul de afisare Gecko, folosit si de Firefox sau Seamonkey dar adaptatla mediul desktop GNOME, rulind deci numai acolo unde exista GNOME (Linux, BSD, Solaris etc.). Fiind bazat pe Gecko suporta cam aceleasi functii de baza: aceeasi afisare a codului HTML, acelasi interpretor de JavaScript, acelasi DOM, acelasi suport CSS si tot asa. Diferenta principala este la extensiile care sint disponibile si cele care sint instalate implicit, exista mai putine pentru Epiphany dar sint destule pentru un utilizator web obisnuit (dar si Epiphany are citeva functii unice).

Avantajele unui browser specific GNOME sint evidente: o mai buna integrare in desktop, timp de pornire si consum de memorie reduse (intrucit foloseste bibliotecile deja existente in memorie) asa ca de multa vreme am o atractie pentru Epiphany.

La fiecare lansarea aunei noi versiuni de GNOME (pe car de obicei o instalez la fiecare noua versiune de Fedora) am o aventura cu Epiphany care dureaza citeva zile sau chiar citeva saptamini si din pacate de fiecare data ma intorc la Firefox, nemultumit de cite un aspect mai mult sau mai putin important: o data a fost lipsa unui manager de imagini, alta data probleme cu instalarea FlashBlock, alta data o nemultumire legata de fonturi si tot asa.

De data asta am reusit sa instalez manual urmin niste indicatii extensia FlashBlock pentru Firefox dar am avut o revelatie: am atit de multe date salvate in Firefox, in special o lunga lista de parole, dar chiar si citeva cookie-uri care imi fac viata mai usoara, incit migrarea la Epiphany ar fi un efort serios. In plus, m-am obisnuit cu posibilitatea de a salva in Firefox grupuri de taburi ca bookmarks iar functia asta lipseste in Epiphany.

Probabil ca o sa iau din nou o pauza, folosind Epiphany ca browser secundar si o sa ii mai dau o sansa la versiunea urmatoare, cind va lucra cu XULRunner (versiunea de sine statatoare a Gecko) sau poate chiar cu WebKit.

Lynx, ELinks wi w3m: browsere web in mod text

Folosim acum tot mai rar terminale text si asemenea browsere pot parea de domeniul trecutului, dar pe linga modul de folosire traditional intr-un terminal se pot utiliza si intr-o conexiune remote (telnet sau ssh), pentru citirea documentatiei integrate intr-o aplicatie de terminal (lucru desintilnit la servere), pentru acces foarte rapid la web sau chiar ca unelte pentru uzabilitate si accesibilitate. Nu va speriati de ele, au chiar si binare pentru Windows!

Lynx

Probabil cel mai vechi dintre toate, Lynx este si cel mai limitat: liniarizeaza tablele, afisaza FRAME-urile ca pagini diferite, nu suporta JavaScript si multe altele. Dar simplitatea lui il face sa fie usor de portat, asa ca Lynx este portat pe o multime de sisteme de operare.
Multa vreme a fost browserul preferat de catre orbi (conectat cu o interfate text-to-speech) si a rams in continuare o uneata importanta pentru uzabilitate si accesibilitate urmind principiul: daca un site este inteligibil in Lynx, atunci este inteligibil orunde, browsere text, telefoane mobile, screen-readere pentru orbi si asa mai departe (evident ca un site nu trebuie sa arate perfect in Lynx, trebuie doar sa poata fi inteles). Asa ca nu uitati sa folositi acest program ca pe o unealta de evaluare.

ELinks

Provenind de la Enhanced Links, ELinks, un fork al mai vechiului Links, este in sine un browser mult mai performant, suporta tabele, frames, JavaScript, CSS, culori, are o interfata cu meniuri si tab-uri, totul rezultind intr-o reprezentare mult mai buna a paginilor web.
Versiunea pentru Windows poate fi folosita in Cygwin.


w3m

Poate intrun fel cel mai performant dintre cele trei, w3m suporta si el table, frames, culori si altele, Poate fi chiar folosit pentru a afisa pagini web in interiorul Emacs.
Din nou, este necesar Cygwin pentru a-l folosi in Windows.

Daca terminalul suporta si ati instalat extensiile necesare, poate afisa chiar si imaginile din interiorul paginilor web, ceea ce il face sa nu fie browser text in cel mai strict sens:

Petrecere de lansare Fedora 8

Spuneam ieri despre Fedora 8, folosind lansarea ca pretext Comunitatea utilizatorilor Fedora din Romania a organizat o mica intilnire, sarbatorind atit lansarea F8 cit si a unui forum.
Au participat si citiva prieteni Debianisti si BSD-iti, s-a baut bere, s-a discutat, sau impartit stickere gratuite.

Puteti vedea mai multe poze de la ajoian si wolfy.

Fedora 8 "Werewolf"

De citeva zile am cam neglijat blogul, am avut mare parte din timp ocupata cu activitati dedicate lansarii Fedora 8 (cu nume de cod "Werewolf") si am cam neglijat multe alte lucruri, promit ca voi reveni asupra lor cit de curind :p

Deci Fedora 8 da ochii cu lumea astazi, 8 noiembrie, peste numai citeva ore. Nu voi face un review, pentru ca sint prea implicat si nu ar fi impartial, nu voi pune o multime de screenshot-uri, pentru ca sint o multime, voi scrie doar citeva cuvinte.

Bineinteles, noul release aduce ca intotdeauna versiuni curente ale aplicatiilor, atit pentru desktop (OpenOffice.org, Firefox, GNOME, GIMP etc.) cit dezvoltare (GCC, Eclipse etc.) sau server (Apache, php, MySQL, PostgreSQL etc.).
Iata si o lista evidentiind citeva lucuri aparute in premiera: custom spins, variante pesonalizate pentru diverse tipuri de intrebuintari, PulseAudio, un daemon sunet modern ce apare pentru prima data intr-o distributie instalat implicit, Codec Buddy pentru instalarea mai usoara a codecurilor multimedia, aspect graficdeosebit datorat temelor Nodoka (GTK+) si Infinity (desktop), configurator de firewall imbunatatit, suport Bluetooth, configurare automata a imprimantelor, IcedTea eliberind Java pentru toata lumea, un preview al OnlineDesktop ce propune integrarea serviciilor web in desktop, PolicyKit pentru controlul accesului, imbunatatiri de securitate in SELinux si GCC si multe, multe altele.

Intr-o nouta mai personala, consider Fedora o distributie excelenta pentru desktop, entertainment, dezvoltare si testare. Totusi ar putea sa nu fie cea mai buna solutie petnru servere de productie (ca opus al serverelor personale, de dezvoltare sau de test) datorita ciclului scurt de viata (13 luni) si politicii de upgrade rapid, pentru asta exista distributii derivate din Fedora, cum ar fi RHEL (Red Hat Enterprise Linux) sau, daca nu aveti bugetul necesar sau doar va zgirciti, CentOS, care au durata de viata lunga (7 ani) si suport prin backport-uri.
Desigur, exista si hosteri penibili care folosesc Fedora (chiar mai mult, versiuni de Fedora iesite din suport), dar astia sint niste incompetenti de care e bine sa va feriti.

AdWords si fiscul romanesc

Titlul spune totul: Cei care folosesc adwords sau inregistreaza domenii din strainatate - fuga cu contractul la fisc !, dar pentru a va convinge iata un scurt citat din articolul despre ordinul ANAF numarul 1415/2007 publicat in Monitorul Oficial din 17 Octombrie 2007.

Folositi adwords sau alt serviciu de publicitate din afara ca sa va promovati site-ul ?
Ati inregistrat un nume de domeniu la un furnizor din afara Romaniei ?
Sunteti un reseller de domenii .com sau altele ?

Nu pot spune ca nu ma asteptam la asa ceva din partea fiscului, mergeti pe blogul despre Legi si Internet si cititi mai mult.

Cine are nevoie de designeri?

Cine are nevoie de designeri? Nimeni. Oricine isi poate face logo-ul mai mare si va atrage instantaneu o multime de vizitatori si clienti, afacerea ii va inflori, fara a mai pierde timp si bani cu designeri inutili.
Puteti cumpara senzationala crema pentru marit logo-ul si alte produse la fel de uimitoare: solutia pentru indepartarea spatiilor goale, praf de stele, fluorescentizator sau dispozitiv de emotionare.

Sau cu alte cuvinte, o campanie virala inteligenta a unei firme de design, care m-a facut si pe mine sa cad in capcana.

KompoZer - un editor web WYSIWYG

Nu este recomandata folosirea unui editor web WYSIWYG (What You See Is What You Get), intotdeauna acestea creaza cod stufos, greoi si redundant, de multe ori nestandard si nici nu permite acces usor la functii avansate. Dar exista si cazuri in care folosirea unui astfel de editor poate fi utila: fie ca un incepator are nevoie de o pagina extrem de simpla, fie cineva vrea sa realizeze o macheta (sablon/template) pentru previzualizare pe care apoi sa il dezvolte manaul sau chiar ca unealta de invatare, pentru a vedea rapid ce efecte au diversele tag-uri.

Kompozer este un asemenea editor iar caracteristica sa cea mai importanta (pe linga cea de a fi Free Software si Open Source) este ca produce cod valid W3C. Pe linga asta mai include o sumedenie de bunatati: editor al sursei cu evidentiere de sintaxa, editor CSS, editor vizual de form-uri, site manager si multe altele.

Putina istorie

KompoZer e o aparitie relativ noua si probabil efemera in lumea editoarelor web, hai sa aruncam o privire asupra trecutului, prezentului si viitorului sau.

• Pe vremea cind Netscape era browserul web standard, a fost convertit usor-usor intr-o suita de aplicatii pentru internet, incluzind si un client de email. Si pentru ca se dorea compunerea mesajeleor nu numai ca simplu text ci si ca text formatat, a fost nevoie ca modulul de compunere a mailurilor sa aiba capabilitati de creare HTML. Dupa un timp, existind aceste functii deja implementate ele au fost puse si intr-o aplicatie de sine statatoare a suitei, numita Netscape Composer, destinata crearii paginilor web simple.
• O data cu deschiderea surselor Netscape si transformarea acestora in Suita Mozilla si aplicatia de editare web a urmat acelasi traseu, devenind Mozilla Composer. In plus a capatat unele functii importante cum ar fi evidentierea sintaxei, editorul de cod HTML si a ajuns sa produca exclusiv cod HTML valid.
• Nori negri s-au abatut asupra acestui component atunci cind Mozilla a trecut sub controlul Fundatiei (si mai tirziu) Corporatiei Mozilla: aceasta si-a concentrat atentia asupra pricipalei surse de utilizatori (dar si venituri), browserul Firefox, iar celelalte aplicatii au ajuns in dizgratie. Pentru o perioada Linspire l-a contractat pe Daniel Glazman, principalul dezvoltator de la Netscape care avea in grija Composer si a produs o aplicatie de sine statatoare, bazata pe Composer, sub numele Nvu.
• Cind Linspire a oprit dezvoltarea Nvu, s-au intimplat doua lucuri: codul, care era liber, a devenit KompoZer (marca Nvu apartine Linspire si nu poate fi folosita), aplicatie care este intretinuta de un grup de voluntari avind ca scop principal strict intretinerea iar Daniel Glazman lucreaza (ce-i drept, cu o viteza glaciala, ocupindu-se de proiect exclusiv in timpul liber) la o versiune mult imbunatatita, cunoscuta deocamdata (nu acesta va fi numele final) drept Composer si de la care exista mari asteptari,

Razboiul distributiilor: Werewolf contra Gibbon; sondaje in general

O sa incerc sa nu fiu complet offtopic si neconventional, incep cu un vot in gluma apoi incerc sa ating putin mai serios tema sondajelor in general.

---

In joaca

Hai sa facem un exercitiu de imaginatie: inchipuiti-va o arena in care sint aruncate, fata in fata, doua bestii: un vircolac (werewolf in engleza) si un gibon (gibbon in engleza).

Cine ar cistiga? Puternicul si fiorosul vircolac sau maimuta slaba si penibila?
Votati folosind formularul de mai jos si, daca simtiti nevoia, puteti sa explicati votul in sectiunea de comentarii

PollPub.com Vote

Cine ar cistiga confruntarea: Werewolf contra Gibbon

Werewolf
Gibbon



View Results

Poll powered by PollPub.com Free Polls

---

Serios

Sondajele (polls) sint binevenite pe un site sau blog din punctul de vedere al tuturor:

• pentru cititori este o dovada ca autorului ii pasa de parerea lor, e o metoda de implicare activa a lor, ceva dinamic care trezeste interesul. Este stiuti ca utilizatorii, mai ales cei din generatia tinara, apreciaza asemenea sondaje rapide;
• pentru webmasteri sint binevenite, nu numai pentru ca orice e bun si atractiv pentru utilizatori este bun si pentru webmaster, dar si pentru ca ofera date statistice si demografice care ajuta la imbunatatirea formei si continutului

Experimentul a avut si o latura mai putin placuta, s-a folosit pollpub.com pentru gazduirea sondajului, ales practic la intimplare dintr-o multime de asemena servicii disponibile gratuit. Alegerea nu s-a dovedit foarte buna: site-ul mere prost, are probleme de performanta, nu permite ajustarea unui sondaj publicat, nu ofera date statistice.

---

nota: pentru cei care nu au inteles pina acum Werewolf este numele de cod pentru Fefora 8 si Gutsy Gibbon este numele de cod pentru Ubuntu 7.10.

Ieri scriam despre preview-ul noutatilor ce vor fi introduse in GIMP 2.4 si intr-o intorsatura minunata (dar neplanificata), doar la o zi dupa publicarea articolului, a devenit oficiala si versiunea stabila a Gimp 2.4!
Puneti-l la lucru!

Noutati in GIMP 2.4

GIMP 2.4 se apropie de release stabil, acum este in stadiul de Release Candidate 3, versiune care va fi prezenta in distributia mea favorita de linux, Fedora 8 (Werewolf).

Iata un articol (in limba engleza) publicat in Red Hat Magazine ce prezinta citeva dintre cele mai importante noutati introduse de GIMP 2.4.

Savurati noul release si eventual invatati mai multe despre el din tutoriale si screencast-uri.

Cum ar fi daca utilizatorii de Linux si-ar termina povestea de dragoste cu Mozilla

Citind asa ceva, chiar daca dupa puternica reactie a comunitatii autorul incearca sa minimizeze pierderile, cerindu-si scuze si numind asta o gresala, nu te poti opri sa observi cum Mozilla Corporation trateaza utilizatorii de Linux ca pe cetateni de categorie inferioara.

Asta ma duce cu cindul la urmatorul scenariu ipotetic: cum ar fi daca utilizatorii de Linux si-ar termina povestea de dragoste cu Mozilla? Ar scoate butoanele si bannerele cu Firefox din site-urile pe care le controleaza, ar opri instalarea/recomandarea Firefox ca si politica a firmelor unde lucreaza si ar opri acasa promovarea Firefox catre utilizatorii finali, prieteni sau familie? Sau si mai rau din punctul de vedere al Mozilla, ar incepe sa promoveze o alternativa in loc?
Vestea buna e ca avem aceasta alternativa, WebKit este aproape aici, cross-platform, liber, gratuit, rapid, dezvoltat activ si cu suport decent pentru standarde, constituie cea mai buna unealta pentru a tine Mozilla sub control.

Sigur, noi utilizatorii de Linux sintem o minoritate firava din baza de utilizatori ai Mozilla, si chiar o minoritate firava a utilizatorilor de desktop in general (asta s-ar putea schimba in curind, dar nu asta e subiectul acestui articol) insa noi controlam sau influntam o parte mult mai mare a utilizatorilor Mozilla sub Windows deci nu cred ca aceasta minoritate, sau potentiala sa revolta, este neglijabila.

Actualizare: citeva luni mai tirziu, evaluind Firefox 3 Beta 3 si Beta 4, pot spune ca mare parte din probleme mele au disparut, Firefox este acum un browser mult mai bun pentru Linux.

Portret robot al dezvoltatorului web

A List Apart publica rezultatele unui exhaustiv sondaj al dezvoltatorilor web. Chiar daca nu este complet impartial, fiind vorba de un sondaj in limba engleza realizat de o publicatie de limba engleza, numarul mare de respondenti, aproape 33.000, este o buna indicatie a validitatii a cel putin unor puncte cuprinse.

La o citire rapida a rezultatelor (82 paginii in format PDF) observatia mea superficiala este ca prototipul dezvoltatorului web este tinar, barbat, caucazian, traieste in lumea vestica (USA+EU), a absolvit o universitate, ese interesat de meseria sa, are un site personal/blog, lucreaza mai degraba intr-o firma mica sau mijlocie nu de multa vreme si nu are o loialitate foarte mare fata de angajator. Datele cu privire la salarii mi se par cele mai putin corecte, fiind influentate de esantionul specific, dar celelalte se potrivesc destul de mult cu propriile mele observatii.

Cititi singuri rezultatele si trageti propriile concluzii.

GPL pentru Heretic si Hexen? Ar fi minunat...

In urma cu vreo 10 aveam niste prieteni (sa ii numesc tovarasi de joaca? orice, numai sa nu recunosc ca erau colegi de serviciu) care preferau sa joace in retea Heretic (in loc de Doom sau Quake), asa ca am avut o multime de distractie cu el. Prin urmare, mereu imi voi aminti cu nostalgie si voi savura o mica partida de Heretic.

Vazind exemplul Doom example, licenta GPL este cea mai buna sansa pentru ca un asemenea joc sa capete o noua viata, asa ca sint de acord cu scrisoarea deschisa adresata Raven Software si Activision pentru schimbarea licentei in GPL si am semnat petitia.

Gazduire screencast-uri GIMP: servicii romanesti de video sharing

Dupa o activitate sustinuta se publicare de tutoriale video despre GIMP, in mod firesc apare urmatorul pas: gazduirea acestora.
Este rezonabil sa gazduiesti citeva fisiere video mici pe site-ul propriu, dar atunci cind ai mai multe in jur de 20MB de gazduit, de gindesti de doua ori (sau chiar de trei ori daca te gindesti la experienta site-ului de limba engleza cu care este sindicalizata mare parte din continut si care a atins nu de mult un virf de aproape 10.000 vizitatori intr-o zi, cu ajutor de la un serviciu de bookmark social) asa ca apare solutia evidenta de a folosi un serviciu de gazduire video, facind compromis la calitatea imaginii si formatele de fisiere (Flash).

In mod evident, trebuie sa folosesti YouTube, este locul unde cei mai multi utilizatori for cauta filme, dar o nisa foarte interesanta este pe plan local, cea a serviciilor romanesti de video sharing, unde cele mai importante sint Trilulilu si Neogen (Trilulilu pare mai popular dar Neogen a functionat mai bine pentru mine - mai multe despre asta putin mai tirziu). Aceste site-uri sint foarte sarace in tutoriale, materiale FOSS, clipuri despre GIMP sau Inkscape, par niste teritorii virgine pentru asemenea tipuri de continut, deci nu ar fi greu sa cistigi avantajul primului venit.

Dar sa trecem la partea urita: aceste site-uri sint defecte din conceptie, au formurile pentru upload facute in Flash (de fapt paginile de upload, ca si alte parti din site sint identice la unul fata de celalalt aproape pina la ultimul cuvint, din cite inteleg Neogen a copiat de la Trilulilu fara pic de rusine) dar si mai rau, uploaderul Flash de la Trilulilu pur si simplu nu functioneaza in Linux, raporteaza terminarea incarcarii foarte rapid dar nu face nimic (cel de la Neogen e rau, dar nici chiar asa de rau).

Am facut un efort si am pus continut in ambele locatii si pot confirma ca la Trilulilu vei obtine expunere mai buna, pacat ca din punctul meu de vedere, ca utilizator de Linux, este nefunctional.

Concluzie? Recent Google a inceput sa localizeze interfata YouTube in diverse limbi, cind vor ajunge sa aiba si interfata in romana ma astept ca site-urile astea de doi lei sa isi primeasca binemeritatele suturi in regiunea posterioara (vor supravietui totusi, pentru ca gazduiesc tot felul de lucruri care nu ar fi acceptate pe YouTube dar aici merg pentru ca nu sint in atentia RIAA/MPAA/etc.).

Mai multe unelte pentru screencast: gtk-RecordMyDesktop

Daca am tot publicat tutoriale video (screencast) este normal sa vorbesc mai mult si despre uneltele folosite. In trecut inclinam pentru Istanbul si Byzanz (pentru Ogg Theora si respectiv GIF), insa preferatul meu curent este gtk-RecordMyDesktop. In multe privinte seamana cu Istanbul (foloseste GTK+, Gstreamer, salveaza in Ogg Theora si se integreaza in GNOME), dar impresia mea (poate subiectiva) a fost ca e ceva mai stabil.

Screenshot obligatoriu:

Tutorial GIMP pentru imbunatatirea fotografiilor (in limba engleza)

Ese scris in limba engleza (si licenta de publicare nu permite o traducere in romana decit peste o perioada de timp), dar contine totusi, cred eu, lucruri utile pentru imbunatatirea fotografiilor: articol publicat in Red Hat Magazine: How to touch-up portraits with GIMP.

Se porneste de la o fotografie slaba si plictisitoare, care este imbunatatita pe cit de mult posibil:

Actualizare: Acum disponibil si in limba romana.

Mai multe tutoriale video despre GIMP

Continuind seria de scurte tutoriale video, iata citeva noi clipuri:

Corectarea efectului de ochi rosii cu GIMP 2.4

Pentru rezultate cit mai bune se selecteaza numai o mica zona in jurul ochilor inainte de a rula filtrul, nu se lucreaza cu intreaga imagine.

O piele fina (airbrush) cu Selective Gaussian Blur in GIMP

Folosind Quick Mask se selecteaza numai pielea (fara fundal, par, dinti sau ochi) si apoi se aplica Selective Gaussian Blur.


Imbunatatire generala a fotografiilor cu GIMP folosind Blur Overlay

Se face o copie a layerului cu fotografia, acesteia i se aplica un usor blur, dupa care se mareste luminozitatea si se schimba modul in Overlay. Daca efectul e prea puternic, se poate scadea opacitatea layerului cu efectul.


Obscurarea fundalului in GIMP folosind Blur

Cu Quick Mask se selecteaza fundalul, caruia is e aplica un usor Gaussian Blur pentru a-l face mai discret.


Contopirea imaginilor folosind Layer Mask in GIMP

Se adauga o mascalayerului de deasupra iar apoi masca se coloreaza cu un gradient de la negru la alb pentru tranzitie.


In plus fata de stocarea acestor clipuri la YouTube, pentru amatorii de download local exista si o copie la Neogen, dar totusi pentru cea mai buna calitate, versiuni Ogg Theora sint disponibile in pagina cu tutoriale video pentru GIMP de la dioanad.info.

Si, inca o data, scuze pentru Flash,

Actualizare: Acum exista si un ghid extensiv in format HTML.

Interfata OpenOffice.org in limba romana - traducere

Folosirea unui procesor de text gen OpenOffice.org Writer sau Microsoft Word pentru a crea pagini web nu este o idee foarte buna: posibilitatile de formatare sint restrinse, codul generat nu e citusi de putin optimizat, uneori (mai ales la Word) chiar nestandard (totusi OpenOffice.org se comporta mult mai bine pentru acest job fata de Microsoft Office) , dar incepatorii sau cei care au nevoie de ceva rapid si simplist le mai folosesc, asa ca nu sint complet off-topic cu aceasta chemare la localizarea in limba romana (traducerea interfetei grafice) a OpenOffice.org.

Ca la orice proiect FOSS (Free and Open Source Software) lucrul se face in cadrul unei comunitati deschise, iarin cazul specific al OOo, localizarea romaneasca se desfasoara complet pe baza de voluntariat, fara a se urmari nici un profit si fara a evea nici o entitate comerciala implicata. Si in mod natural, o asemenea comunitate are perioade de activitate mai bune sau mai proaste.

Traducerea interfeteia fost pornita acum vreo doi ani cu mare entuziasm, chiar cu un maraton de traduceri, cind intr-o singura zi s-au tradus in jur de 15% din totalul de stringuri, dar in scurt timp a incetinit, ajungind la stadiul in care oamenii se intrebau daca mai traieste sau nu.

Recent activitatea a primit un nou imbold: un nou coordonator, unelte noi si mai usor de folosit, se pare ca sint din nou sperante, dar e nevoie de contribuitori.

Cei care doresc sa ajute pot veni la www.alexxed.com/traduceri/main.php unde intr-o interfata web se poate lucra in stil wiki, fara login sau alte bariere: intrati in "Open Office 2.x", alegeti termeni netradusi si completati cu propria versiune.

Mai multe detalii sint disponibile la ro.openoffice.org/localization.html.

Pentru serviciile postale: un mare FU si Multe Urari Incarcate de Entuziasm

Ca orice om care pastoreste mai multe site-uri web, am si eu un cont de AdSense la Google si zilele trecute am primit in plic PIN-ul, pentru a activa platile.
Nu ar trebui sa ma suprinda foarte tare ca plicul a sosit deschis, ceea ce ma indigneaza din cale-afara este modul brutal in care a fost facuta deschiderea: intr-o parte banda adeziva a fost razuita iar in alta parte pur si simplu s-a fortat si s-a rupt hirtia:

Nu stiu si nici nu imi pasa daca operatia a fost facuta de posta romana sau de cea americana, arunc urarile "de bine" fara discernamint.

Daca m-ar interesa foarte tare securitatea ar trebui sa contactez Google si sa raportez incidentul, dar suma nu e suficient de mare incit sa merite efortul (e totusi suficient de mare incit sa imi fie trimis PIN-ul) si nici nu inteleg foarte bine cu ce ma ajuta PIN-ul (nu e ca si cum as fi perdut PIN-ul de pe un card de credit).

Ma amuza totusi ideea ca un idiot de functionar de la posta a vazut plicul cu inscriptia "Important Account Information Enclosed", a crezut ca il apuca pe Dumenzeu de picior si a deschis plicul brutal crezindu-se mare hacker dar s-a trezit cu informatie pe care nici nu stie sa o foloseasca, fiind probabil prea idiot incit sa imi coreleze cu o simpla cuatare in Google numele si contul de AdSense.

Blocare referer pentru impiedicarea furtului de bandwidth - rescriere din .htaccess

Am vorbit recent despre licentele Creative Commons, care permit libera distributie pe net, dar care, in functie de licenta specifica, impun si citeva restrictii, cum ar fi mentionarea autorului original sau pastrarea unei licente libere. Acum voi trece la pasul urmator: ce se poate face daca cineva incalca chiar si generozitatea licentelor Creative Commons, ba chiar mai mult, fura bandwidth folosind hotlinking.

Definitii

• Hotlink este plasarea unui obiect, de cele mai multe ori o imagine, apartinind unui site intr-o pagina web a altui site. Se spune ca al doilea site are un hotlink catre primul site
• Furt the bandwidth (Bandwidth theft) este folosirea unui hotlink cu care autorul site-ului original nu este de acord si se numeste furt deoarece consuma o resursa platita (bandwidth al serverului original) fara a da inapoi ceea ce se cere.

Ce este de facut in asemenea situatii? Se contacteaza "hotul", i se explica incalcarea licentei si se cere intrarea in normalitate. Daca acesta nu raspunde, se pot lua fie masuri legale, fie masuri tehnice. Masurile tehnice sint cele pe care le vom discuta in continuare.

In antetul (headerul) cererii HTTP pentru un obiect (in cazul nostru cel catre care se face hotlink) printre alte informatii se gaseste HTTP Referer, adresa pagini de referinta care cere incarcarea obiectului. In functie de aceasta informatie putem verifica daca este o pagina legitima si permite accesul sau daca nu si tunci imaginea este blocata. Vom merge chiar mai departe, si vor rescrie adresa, pentru a servi "hotului" o imagine jignitoare, care sa il dea de gol. O asemenea imagine trebuie sa aiba o dimensiune de fisier cit mai mica, cum ar fi urmatoarea:

Nota: informatia oferita de HTTP Referer nu este infailibila, ea poate fi blocata sau falsificata de catre utilizatori, dar este cea mai buna informatie pe care ne putem baza.

Si pentru a face situatia si mai complicata, vom bloca numai unii refereri, pe altii ii vom permite, vom bloca doar accesul la fisiere de tip imagine iar blocarea se va face la nivel de director, deci incluzind directive intr-un fisier .htaccess.

Blacklisting

Aceasta este metoda mea preferata: public material licentiat Creative Commons Attribution Share Alike si vreau sa presupun ca utilizatorii sint de buna credinta, asa ca permit accesul tuturor, iar apoi interzic raufacatorii.

Fisierul .htaccess primeste urmatorul continut:

RewriteEngine On
RewriteCond %{HTTP_REFERER} ^http://(www\.)?siteblocat1\.com [NC]
RewriteRule \.(jpe?g|gif|bmp|png)$ hotbandwidth.png [L]
RewriteCond %{HTTP_REFERER} ^http://(www\.)?siteblocat2\.com [NC]
RewriteRule \.(jpe?g|gif|bmp|png)$ hotbandwidth.png [L]

Explicatie:

• prima linie verifica daca valoarea HTTP Referer incepe cu adresa unui domeniu (cu si fara www) blocat
• daca da, si daca tipul de fisier este imagine, se rescrie adresa si se inlocuieste cu imaginea de refuz
• se repeta perechile de linii pentru fiecare domeniu care abuzeaza

Whitelisting

Este o metoda mai stricta: interzice accesul tuturor si permite doar accesul daca HTTP Referer vine dintr-o lista admisa.

Iata continutul din .htaccess:

RewriteEngine On
RewriteCond %{HTTP_REFERER} !^http://(www\.)?sitepermis1\.com [NC]
RewriteCond %{HTTP_REFERER} !^http://(www\.)?sitepermis2\.com [NC]
RewriteCond %{HTTP_REFERER} !^$
RewriteRule \.(jpe?g|gif|bmp|png)$ hotbandwidth.png [L]

Explicatie:

• prima, a doua si eventual mai multe linii in continuare listeaza domeniile care sint acceptate ca referer (cu si fara www)
• linia a treia permite accesul direct la imagine, atunci cind nu s-a trimis nici un referer, poate fi cazul in care autorul a scris direct in browser adresa imaginii
• daca toate conditiile de mai sus sint indeplinite, avem un referer care trebuie blocat, deci daca s-a accesat un fisier imagine se rescrie adresa si se inlocuieste cu imaginea de refuz

Evident ca totusi ar fi de preferat sa nu fie nevoie sa folosim aceste masuri, dar in caz ca nevoia apare, exista mijloace de actiune.

Licente Creative Commons pentru materialele publicate pe web

Orice material publicat pe web, fie el text, imagine, secventa video sau audio apartine implicit autorului sau si este protejat de drepturile de autor/copyright (bineinteles, utilizarea in conditii rezonabile/fair use este permisa).
De multe ori se doreste permiterea unor drepturi suplimentare pentru utilizatori fata de cele prevazute de drepturile de autor,pentru a incuraja distribuirea sau refolosirea ori pentru ca autorul este adept al libertatii culturii si atunci se folosesc licente care garanteaza libertati suplimentare. Cele mai cunoscute licente de acest fel sint licentele creative Commons.

Am constatat ca aceste licente nu sint cunoscute si intelese prea bine in Romania, poate deoarece organiatia non-profit Creative Commons, care a creat aceste licente, nu si-a orientat pina acum campaniile de informare si catre aceasta zona, banuiesc ca asta este explicatia pentru care in repetate rinduri am vazut materiale din acest blog preluate brutal (cuvint cu cuvint, fara creditarea autorului sau link inapoi, ba chiar si cu hotlink pentru imagini). Dupa contactarea celor care au facut preluarea de obicei am intilnit intelegere si deschidere, deci nu ma pot gindi decit la necunoastere.

In mod natural, cred ca o mai buna campanie de informare poate preveni repetarea in viitor a unor asemenea probleme, asa ca voi prezenta in continuare pe scurt principalele licente Creative Commons, licente ce variaza de la libertate aproape totala pina la permisiuni foarte limitate:

• Attribution (CC-BY) permite libera folosire si distributie de opere derivate, inclusiv in scopuri comerciale, singura cerinta este atribuirea autorului initial;
• Attribution Share Alike (CC-BY-SA) permite folosirea si distribuirea de opere derivate, inclusiv in scopuri comerciale, atita timp cit este mentionat autorul original si opera derivata este publicata sub o licenta identica, ce permite si altora folosirea si distribuirea in aceleasi conditii;
• Attribution No Derivative (CC-BY-ND) permite utilizarea si distribuirea, inclusiv in scopuri comerciale, atita timp cit este atribuit autorul original si opera ramine nemodificata
• Attribution Noncommercial (CC-BY-NC) permite folosirea si distribuirea de opere derivate numai in scopuri ne-comerciale si cu mentionarea autorului original
• Attribution Share Alike Noncommercial (CC-BY-NC-SA) permite folosirea si distribuirea de opere derivate, exclusiv in scopuri ne-comerciale, doar cu mentionarea autorului original si numai sub o licenta identica, ce permite si altora folosirea si distribuirea in aceleasi conditii;


• Attribution No Derivative Noncommercial (CC-BY-NC-ND) permite folosirea si distribuirea numai cu mentionarea autorului original si numai a operei nemodificate si numai in scopuri ne-comerciale;
• Public Domain (PD) dedicatia catre Domeniul Public nu este de fapt o licenta, este renuntarea totala asupra oricaror drepturi (in masura in care legislatia locala permite) si neimpunea nici unei restrictii de utilizare sau distribuire, nici macar a mentionarii autorului original. Tot Domeniu Public sint operele foarte vechi, asupra carora nu mai are nimeni dreptur de autor, cum ar fi povestile lui Ion Creanga.

Spre exemplificare, acest blog este publicat sub versiunea 3.0 a licentei Creative Commons Attribution-Share Alike, ce permite distribuirea si crearea de opere derivate atita timp cit este mentionata sursa intiala (se prefea un link, dar acesta nu e obligatoriu) si cu pastrarea conditiilor de licentiere (daca un articol este preluat pe un alt site, e suficient ca pagina preluata sa fie sub licenta CC-BY-SA, nu intregul site).

Creative Commons pune la dispozitie un formular cu care se poate alege cu usurinta licenta optima, acesta din pacate nu este disponibil si in limba romana.

Jocuri pe web - KnigtFight online RPG

E vineri, aproape week-end, asa ca jocurile pe web, un subiect ceva mai relaxat nu este cu totul nepotrivit.

Exista o multime de jocuri care se pot pune intr-o pagina web, cum ar fi joculetele facute in Flash, Java sau JavaScript+HTML, dar acestea nu sint cu adevarat jocuri web, in general pot fi descarcate si folosite offline, intr-un player. Dar exista si jocuri despre care se poate spune ca ruleaza cu adevarat pe web, intr-o arhitectura client-server si sint destul de multe si variate si unele exista de citiva ani buni: managere sportive, simulatoare economice, strategii si altele.

De vreo doua zile am descoperit un asemenea joc: KnigtFight, un RPG online, si inca mi se pare interesant.

KnightFight are cam tot ce poti astepta de la un RPG: crearea unui caracter, abilitati care cresc odata cu experienta, arme si armuri, lupte, prada, misiuni, clanuri.

Un punct forte al jocului este ca iti ocupa atita timp din zi cit vrei tu: il poti lasa uitarii zile de-a rindul, poti juca numai citeva minute pe zi sau iti poti umple toata ziua cu el, iar un alt punct forte este posibiltatea de a-l juca in mod "asincron", in timp ce faci altceva: sortezi mailul, citesti noutatile pe web sau postezi ceva pe blog.

Nu stiu daca o sa ma tina mult frenezia, dar deocamdata pe mine m-a captivat.

Daca am trezit interesul cuiva interesul se poate inscrie folosind referinta mea (sau pur si simplu trecind nicubunu ca prieten care a recomandat), nu e nimic de pierdut in faptul ca imi creste mie putin rangul.

Actualizare Google Webmasters Tools

Foarte multi webmasteri folosesc Google Webmasters Tools pentru a afla tot felul de informatii despre cum site-urile lor sint indexate de Google, pentru a corecta erori sau a imbunatati interactiunea cu motorul de cautare.
Am intrat in contul meu dupa citeva zile si am constatat ca la sfirsitul saptaminii trecute interfata a fost actualizata si imbunatatita, chiar au fost adaugate si citeva functii noi (si interfata in limba romana, pentru cei care apreciaza asa ceva):

Mai multe informatii sint disponnibile pe blogul oficial.

Butoane si bannere web, dimensiuni - exemplu: Fedora

Un lucru foarte important este ca atunci cind afisati pe o pagina web bannere sau butoane sa respectati dimensiunile standard, astfel incit daca un utilizator nu doreste sa vada asemenea tipuri de imagini sa le poata bloca foarte usor pe baza dimensiunii.

Iata si citeva dimensiuni uzuale:

• Bannere orizontale: 468x60, 600x120
• Bannere verticale: 120x240, 120x600
• Bannere centrale: 125x125, 300x250
• Butoane: 36x13, 80x15, 88x31, 110x32, 120x60, 125x50, 180x60

Pentru a inviora putin atmosfera, iata si citeva bannere si butoane in cele mai uzuale dimensiuni destinate promovarii Fedora:

• bannere 468x60:
  
  



• butoane 88x31, 110x32, 120x60:
  

Scurte tutoriale video despre GIMP

Am vorbit mai de mult despre cum se face un screencast folosind unelte libere si formate libere dar pina acum nu am pus la vedere nici un screencast util. A venit azi momentul pentru doua scurte tutoriale video despre imbunatatirea fotografiilor, sint scurte dar ar putea fi inglobate ca pasi succesivi dintr-un tutorial complex.

Corectarea defectelor pielii cu GIMP 2.4
Se foloseste Healing Tool, se seteaza zona sursa cu tasta Ctrl apasata si apoi se deseneaza peste zona destinatie.

Albirea dintilor cu GIMP
Se selecteaza dintii cu lasoul (bifind feather edges) si apoi se scade saturatia.



nota: scuze pentru Flash

Actualizare: mai multe tutoriale video intr-un articol ulterior.

Actualizare: Acum exista si un ghid extensiv in format HTML.

Text 3D in Inkscape

Asa cum am promis intr-un post anterior, iata traducerea, adaptarea si completarea tutorialului despre text 3D in Inkscape folosind Blur, in care se creaza un logo in stilul celui folosit de Google.

Tor

De principiu asta este o poveste atit de banala incit nici nu ar merita spusa: un mail malitos soseste, continutul e scris cu grija incit trece atit de filtrul anti-spam din Thunderbird cit si de SpamAssassin, dar totusi Thunderbird il clasifica in mod corect ca scam pentru ca este compus folosind HTML si include un link cu text diferit fata de adresa:

Totusi dincolo de partea de inselaciune, exista si ceva remarcabil in acest scam: Tor (The Onion Ring) este foarta util pentru protejarea anonimitatii pe internet, chiar si eu il folosesc atunci cind este cazul, este sponsorizat de Electronic Frontier Foundation, publicat ca FOSS si este o unealta de incredere, sint revoltat de autorii de malware care il pot discredita in asemenea fel, dar la ce altceva te poti astepta de la niste escroci?

Google Reader si widget-uri

Google Reader este o unealta utila pentru citit bloguri sau orice alte pagini care folosesc RSS, dar pe linga asta poate face mult mai multe, o functie utila a sa este furnizarea unui widget (o bucata de cod JavaScript) care poate fi incapsulata in orice pagina web pentru a publica titlurile furnizate printr-un feed RSS (de exemplu de catre un blog, dar se pot face selectii dupa etichete, se pot grupa mai multe surse de stiri etc).

Am folosit cu incredere widget-urile furnizate de Google Reader pentru a sindicaliza diverse bloguri, inclusiv cel de fata, in multe locuri si am fost multumit de felul in care functioneaza. Pina acum citeva ore, cind am observat ca nu mai merge... Am investigat putin si am identificat problema:

A fost modificat pur si simplu numele scriptului din "publisher.js" in "publisher-en.js", probabil cu buna intentie, pentru a permite internationalizarea. Dar eu cred ca cei de la Google au judecat gresit pentru ca au afectat utilizatorii care deja foloseau codul de ceva vreme, ar fi trebuit dupa introdcerea versiunilor localizate sa lase si vechea versiune, legata, sa zicem, de cea in engleza.

In concluzie: atentie, daca folositi in paginile voastre widget-ul exportat de Google Reader s-ar putea sa fie nevoie sa faceti o mica actualizare.

AMD/ATI si Linux

Desi este oarecum offtopic in coontextul general al acestui blog, noutatile de la AMD despre drivere pentru Linux mi se par atit de importante incit trebuie sa vorbesc despre ele.
De multa vreme, peste un an, am tot aminat un upgrade major al calculatorului de acasa, cind vremea acestui upgrade va veni, aproape sigur voi rupe lunga traditie de a folosi placi video Nvidia si voi opta pentru o placa AMD/ATI, care va acompania procesorul AMD (AMD este de multa vreme optiunea mea pentru procesoare).
Ba chiar mai mult, s-ar putea sa imi schimb putin si optica in ceea ce priveste laptopurile.

Globuri de cristal cu Inkscape

Nu e vorba de un totorial nou, ci de unul mai vechi publicat cu luni in urma in limba engleza in Red Hat Magazine care intre timp a devenit liber si a putut fi tradus si republicat, deci Globuri de cristal in Inkscape folosind blur.

Nota: traducerea cuprinde numai partea despre globuri, cea cu text 3D va fi probabil adaptata si completata in viitorul apropiat.

Actualizare: continuarea articolului este acum disponibila.